Lansarea Ares I-X programată pentru marţi

Data oficială pentru lansarea Ares I-X a fost stabilită pentru marți, 27 octombrie, ora 14:00 ora României. Pentru prima dată după câțiva zeci de ani, pe rampa de lansare de la Florida o nouă rachetă așteaptă să fie lansată, iar imaginea cu Ares I-X și Atlantis pe rampe vecine este una simbolică și istorică: Ares I-X și programul Constellation vor înlocui actuala flotă de navete spațiale, care vor fi retrase din uz anul viitor. Astfel, conform orarului stabilit în prezent, o astfel de întâlnire dintre o navetă spațială și o rachetă Ares, nu va mai avea loc, deoarece următoarea lansare din programul Constellation este prevăzută după retragerea navetelor.

Dacă amânări de ordin tehnic vor împiedica lansarea navetei la data stabilită, aceasta mai are încă două zile la dispoziție din fereastra de anul acesta, 28 și 29 octombrie, după această dată vor începe pregătirile pentru lansarea Atlantis, iar Ares I-X va fi lansată probabil anul viitor.

Totuși, viitorul programului Constellation nu este deloc roz, în zilele următoare lansării se va discuta continuarea sau abandonarea acestui program de către NASA, din motive financiare, după ce au fost investite zeci de miliarde de dolari până în prezent, pentru dezvoltarea de rachete și echipamente noi, necesare pentru programata revenire pe Lună cu echipaj uman, după anul 2020.

Foto: NASA/Kim Shiflett

3 Comments

  1. personal, ma indoiesc de lansare. as fi curios unde s-au dus zeci de miliarde de dolari. Asa-i cand nu mai esti animat de vise, tii mii de angajati pentru birocratie, se pierde toata energia creatoare. Te miri ca-ti fug banii…

  2. Am o mica nemultumire. La atatia zeci de ani de la primele rachete, inca nu au reusit sa proiecteze inginerii de la NASA un control robust al rachetei astfel incat conditiile meteo sa nu mai fie un impediment in momentul lansarii. Daca propulsia situata in partea inferioara face dificila stabilizarea, de ce nu s-au gandit si la altceva pana acum ?

  3. Ares I-X este un zbor de test al unei rachete noi. Astfel, principalul obiectiv al lansării este culegerea a cât mai multor date de telemetrie, plus vizualizarea rachetei pe toată durata zborului.

    Vântul ar introduce un parametru nejustificat şi necontrolabil în ecuaţiile lor de stabilitate. Încă nici nu se ştie dacă racheta e stabilă în condiţii de calmitate atmosferică! Doar se presupune, pe baza modelelor avute. Aşa că se doreşte o lansare perfectă care să le valideze modelul, fără parametrii aleatori suplimentari.

    Pe lângă vânt, norii ar fi creat probleme suplimentare. În primul rând, racheta nu ar fi fost vizibilă. În al doilea şi cel mai important rând, frecarea rachetei de stratul de nori ar fi putut cauza încărcarea acesteia cu electricitate statică, lucru care poate cauza întreruperea legăturii radio dintre rachetă şi sol. Acest lucru ar fi avut două urmări nedorite: lipsa datelor de telemetrie pentru o porţiune a zborului, lucru vital pentru un test, iar împiedicarea legăturii radio sol-rachetă ar putea avea consecinţe dramatice, dacă racheta ar devia de la traseu iar cei de la sol nu ar mai putea declanşa secvenţa de autodistrugere.

    În mod normal, întreruperea radio cauzată de electricitatea statică durează câteva secunde şi în alte misiuni nu este vitală, dar pentru că de data asta avem de-a face cu un test, condiţiile trebui să fie cât mai apropiate de modelul simulat. În Apollo 12, Saturn V a fost lovită de un trăsnet la câteva secunde de la lansare şi nu a suferit nici o defecţiune majoră, dar Saturn V era la vremea aia o rachetă robustă şi testată, pentru care întreruperea comunicaţiilor pentru câteva secunde nu era o situaţie deloc delicată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *