NASA Space Apps 2017: Cluj, Timișoara, București

După ce anul trecut ClujHUB a pus și România pe harta evenimentului global NASA Space Apps, în acest an hackathon-ul se va desfășura în trei locații din țara noastră: Cluj-Napoca, București și Timișoara.

În 2017, NASA Space Apps se desfășoară între 29 și 30 aprilie și oricine dorește să se înregistreze o poate face, într-unul din orașele cele mai apropiate de voi: Cluj-Napoca, Timișoara sau București. Detalii despre provocările din acest an găsiți pe blog-ul oficial al evenimentului (The Earth and Us, Planetary Blues, Warning! Danger Ahead!, Our Ecological Neighborhood și Ideate & Create!).

Eu m-am simțit bine anul trecut: am avut onoarea să fac parte din juriu și am văzut echipe tinere și proiecte interesante. Mă bucur să văd că evenimentul s-a extins în acest an în mai multe orașe din țară și că fenomenul prinde contur și la noi. Nu ezitați să vă înregistrați!

NASA Space Apps 2016
NASA Space Apps 2016

Proton și problemele industriei spațiale rusești

În 2 iulie 2013, o rachetă Proton se prăbușea la scurt timp după lansare, din cauza unor senzori montați greșit în prima treaptă a rachetei. Trei sateliți GLONASS-M au fost atunci pierduți. Un an mai târziu, în 15 mai 2014, la aproape 10 minute după lansare, o defecțiune a motorului celei de-a treia trepte a unei rachete Proton avea să ducă la pierderea satelitului Ekspress AM4R. Tot o problemă cu a treia treaptă Proton avea să ducă la pierderea satelitului Mexsat-1 în 16 mai 2015, la aproape 500 de secunde după părăsirea rampei. Zvonurile spun că în 14 martie 2016, a treia treaptă Proton, care a lansat sonda europeană ExoMars spre Marte, ar fi explodat în spațiul interplanetar, dar zvonul a fost infirmat de agenția spațială rusă. Câteva luni mai târziu, în 9 iunie 2016, satelitul Intelsat 31 avea să ajungă pe orbita corectă datorită unor manevre suplimentare ale celei de-atreia trepte a unei rachete Proton, pentru că a doua treaptă ar fi plasat incorect satelitul.

Proton-M

Recent s-a descoperit că nu mai puțin de 71 de motoare Proton ( RD-0210 și RD-0212), aparținând treptelor 2 și 3, suferă un defect de fabricație. Compoziția joncțiunii dintre generatorul de gaz și duza motorului nu este conform specificațiilor tehnice și pot astfel apărea probleme datorită temperaturii mari din acea regiune, în care combustibilul lichid devine gaz supraîncălzit. Pentru remedierea problemei, fiecare motor va trebui dezasamblat, generatorul de gaz înlocuit și apoi motorul asamblat la loc. Pentru 2017 au fost planificate 7 lansări Proton (3 comerciale și 4 militare), prima urmând să aibă loc la finalul lunii aprilie, însă după ultimele evoluții ale problemei se pare că nici o rachetă Proton nu se va afla pe rampa de lansare mai devreme de iunie sau iulie.

Proton este un lansator rusesc pentru încărcături mari și a fost, alături de naveta spațială, principala rachetă care a pus umărul la construcția Stației Spațiale Internaționale, putând urca aproape 23 de tone pe orbita terestră joasă, mai mult decât Ariane 5 sau Atlas V, dar mai puțin cu câteva tone decât Delta IV. Din 1965, au avut loc 412 lansări ale diverselor modele Proton, din care 47 s-au soldat cu un eșec. Cu toate acestea, Proton rămâne unul din cele mai de succes lansatoare din istorie.

Problemele programului spațial rusesc nu se opresc însă la Proton. În 1 decembrie 2016, o navă cargo Progress (MS-04) care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională a fost pierdută datorită unor problemea rachetei Soyuz-U. Iar în timp ce lansările acestor rachete sunt suspendate pe durata anchetei, Rusia a mai pierdut recent și trei familii de lansatoare (Zenit, Dnepr și Rockot), deoarece acestea era în mare parte produse în Ucraina.

În 2014 aveau loc  două lansări ale noii rachete Angara (1 și 5), însă de atunci nu mai avem informații despre viitoare zboruri ale acestui lansator. Zvonurile spun că o a doua lansare a unui model Angara 5 a fost amânată pentru că s-a descoperit defecte de fabricație.

Știați că Stația Spațială Internațională nu este completă? Rusia a promis inițial că va lansa modului Nauka în 2007, care urmează să andocheze la Zvezda, înlocuind sasul Pirs. Ne aflăm la 10 ani distanță și Nauka se află în continuare la sol, fiind planificat pentru a fi cuplat de Stația Spațială Internațională cândva în 2018, după ce va fi lansat de o rachetă Proton. Având în vedere actualele probleme Proton și întârzierile cauzate de înlocuirea motoarelor defecte, este greu de estimat când Nauka va ajunge pe orbită, dacă va mai ajunge înainte ca SSI să fie retrasă din uz.

TEDxCluj 2017

TEDxCluj 2017 stă să înceapă și parsec.ro nu a putut să lipsească de la un eveniment din Cluj-Napoca al cărui slogan este Going Beyond, cu o rachetă decolând din fundal. Sâmbătă se vor aduna la Opera Maghiară 22 de speakeri în numele tehnologiei, divertismentului și designului, cei trei piloni pe care se așează evenimentele TED. Și dacă este să ne luăm după edițiile precedente desfășurate la Cluj-Napoca (am participat la ultimele două), succesul celei din acest an pare să fie garantat. Continue reading →

Progress MS-05 și ultimul zbor Soyuz-U

Azi dimineață, la ora 07:58, a avut loc ultima lansare Soyuz-U, cea mai longevivă rachetă de până acum: 43 de ani și un total de 787 de misiuni. Producția a fost întreruptă în 2015, datorită tensionării relației dintre Federația Rusă și Ucraina, unde au fost produse subansambluri ale sistemului de navigație al rachetei, dar și pentru că noua rachetă Soyuz 2-1a a prezentat un salt evolutiv în materie de performanță, iar Rusia încearcă să-și optimizeze flota de rachete lansatoare. Continue reading →