Changzheng-5 ratează cea de-a doua lansare

Mândria programului spațial chinezesc, racheta Changzheng-5, cea mai puternică din actuala flotă a Chinei și una dintre cele mai puternice rachete din lume, a avut astăzi programată a doua lansare, însă lucrurile nu au mers deloc bine.

Nici prima lansare, din noiembrie 2016, nu a decurs fără incidente: cu două minute înainte de aprinderea motoarelor, inginerii rezolvau ultimele probleme (scăderea presiunii combustibilului sau probleme legate de telemetrie) și lansarea aproape că a fost amânată. Din fericire însă, atunci totul a decurs până la urmă cu bine și satelitul Shijian-17 a fost plasat pe orbita corectă, chiar dacă a doua treaptă s-a oprit cu 11 secunde mai repede decât era planificat.

Changzheng-5 poate urca 25 de tone pe orbita terestră joasă (LEO) și 14 tone pe orbita geostaționară (GTO), foarte aproape de performanțele Delta IV Heavy, peste racheta europeană Ariane 5. Pentru acest lucru, Changzheng-5 folosește două trepte și patru boostere, toate cu combustibil lichid. Prima treaptă este propulsată de 2 motoare YF-77 care ard hidrogen și oxigen lichid (LH2/LOX), boosterele au câte două motoare YF-100 care funcționează cu kerosen și oxigen lichid iar treapta superioară este propulsată de 2 motoare YF-75D, alimentate cu tot cu LH2/LOX.

Astăzi însă, soarta nu a mai fost de partea Chinei și satelitul experimental Shijian-18, unul dintre cei mai mari sateliți de telecomunicații construiți vreodată, a fost pierdut. Primele probleme au început imediat după separarea celor patru boostere suplimentare cu combustibil lichid, la 5 minute și 47 de secunde după lansare de la ora 14:23, când de la baza primei trepte s-au putut observa vapori de culoare albă, neașteptați și plasați oarecum asimetric (minutul 10:50 în această înregistrare).

Prima anomalie din timpul zborului CZ-5
Prima anomalie din timpul zborului CZ-5

După terminarea combustibilului primei trepte, aceasta trebuia să se desprindă de a doua treaptă, la 465 de secunde după lansare, însă separarea a avut loc la 570 de secunde, cu 105 secunde mai târziu. Întârzierea s-a dovedit a fi fatală pentru soarta satelitului, pentru că deși motoarele celei de-a doua trepte au pornit, satelitul și cea de-a doua treaptă pierdeau altitudine, datorită timpului prea lung în care prima treaptă a rămas cuplată. Motoarele celei de-a doua trepte s-au oprit după trei minute, timp insuficient pentru a corecta traiectoria care ducea satelitul spre Pământ. Oricum, planul inițial era ca a doua treaptă să ardă pentru cel puțin 4 minute, pentru a plasa încărcătura pe orbită intermediară.

Este al doilea eșec la rând pentru programul spațial chinezesc, după ce în precedenta lansare, treapta a doua a unei rachete Changzheng-3B a plasat satelitul Zhongxing-9A pe o orbită incorectă. Changzheng-5 urma să lanseze în noiembrie o misiune spre Lună, Chang’E 5, care cuprinde o sondă ce va ajunge pe suprafața Lunii, dar și un modul care urma să se întoarcă pe Pământ cu 2 kilograme de probe selenare. Acuma lansarea Chang’E 5 este incertă, până la stabilirea cauzelor evenimentului de astăzi. Changzheng-5 urma să aibă un program de aproximativ 2 lansări pe an, fiind o rachetă importantă în lansările necesare pentru viitoarea stație spațială chinezească.

Însă lucrurile nu trebuie privite ca fiind tragice. Changzheng-5 este o rachetă nouă și nu este deloc neobișnuit ca rachetele noi să aibă probleme în primele zboruri. Ariane 5, comparabilă ca performanțe cu Changzheng-5, a suferit 4 eșecuri (1 total – primul zbor s-a încheiat cu dezintegrarea rachetei după 37 de secunde – și 3 parțiale) în primele 14 zboruri și acum câteva zile au sărbătorit al 80-lea zbor consecutiv fără probleme.

Changzheng-5 pe rampa de lansare
Changzheng-5 pe rampa de lansare

Stația Spațială Internațională și activitățile orbitale din aceste zile

În cursul nopții, SpaceX a lansat a 6-a rachetă Falcon 9 din acest an, confirmându-și excelenta formă de aproximativ o lansare la fiecare două săptămâni, așa cum ne-a obișnuit în ultimul timp. Pentru că de această dată SpaceX a lansat o capsulă Dragon pentru NASA (CRS-11), a folosit o nouă rachetă Falcon 9, contractul cu agenția spațială americană nu-i permite, deocamdată, să folosească trepte recuperate. Spun deocamdată deoarece NASA a făcut deja o concesie lui Elon Musk și misiunea lansată astăzi a folosit pentru prima dată o capsulă Dragon recuperată (capsula de astăzi a mai fost folosită în misiunea CRS-4 din 2014). Continue reading →

În 2014 sonda LRO a fost lovită de un micrometeorid – în timp ce făcea poze

Inginerii NASA erau obișnuiți să primească imagini clare de la camera sondei Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO), însă în 13 octombrie 2014, una dintre imaginile livrate de sondă a fost ciudată, bruiată, de parcă sonda ar fi suferit mișcări bruște exact în momentul în care încerca să fotografieze solul lunar. Cel mai probabil sonda a fost lovită de un meteroid.

LRO-meteroid
Imaginea capturată de LRO de pe orbita Lunii, în timp ce camera acesteia a fost lovită de un micrometeorid

Continue reading →

AR1 – motorul fără rachetă de la Aerojet Rocketdyne

Aerojet Rocketdyne s-a format în 2003 prin fuziunea companiilor Aerojet și Pratt & Whitney, având un portofoliu de invidiat: motoarele navetei spațiale (RS-25 sau SSME), viitoarele motoare pentru racheta SLS, propulsorul RL10 folosit de Delta IV, dar și de  treapta superioară Centaur în zborurile Atlas V, RS-68 folosit în prima treaptă Delta IV sau AJ-26 (practic motoare NK-33 importate din Rusia) care au fost folosite pentru racheta Antares. În prezent, Aerojet Rocketdyne lucrează la motorul AR1, care se află pe lista scurtă a United Launch Alliance în ce privește propulsorul principal al noii rachete Vulcan. Continue reading →

Arianespace lansează satelitul SES-15 cu o rachetă Soyuz ST-A

La 12 kilometri nord-vest de rampa de lansare a rachetei Ariane 5 din Kourou (Guiana Franceză), se află instalațiile necesare pentru lansarea rachetelor rusești Soyuz. Din 2011, compania europeană Arianespace lansează și rachete Soyuz, având astfel un portofoliu complet: lansator ușor – Vega (sub 2 tone), mediu – Soyuz (până la 3.25 tone spre GTO) și greu – Ariane 5 (până la 10.5 tone spre GTO și 20 tone spre LEO în configurația ES, în configurația ECA). Arianespace a lansat 16 rachete Soyuz, inclusiv cea de astăzi (Soyuz ST‑A).

Soyuz ST-B și SES-15
Soyuz ST-B și SES-15

Continue reading →