Buletin cosmic (X)

O rachetă Delta IV se află în aceste momente pe rampa de lansare de la Cape Canaveral, pregătindu-se pentru lansarea a doi sateliți Geosynchronous Space Situational Awareness Program (GSSAP). Construiți de Orbital ATK, aceștia se vor alătura unei perechi de sateliți similari, plasați pe orbite geosincrone, folosiți de către armata SUA pentru supravegherea obiectelor aflate pe orbita Pământului, în special alți sateliți. Datele oferite de GSSAP vor fi în viitor folosite și pentru evitarea unor coliziuni în spațiul orbital din ce în ce mai aglomerat din jurul Pământului, dar în principal misiunea lor este una secretizată și datele sunt folosite pentru identificarea potențialilor sateliți de spionaj străin care ar efectua manevre în apropierea sateliților americani. Racheta Delta IV folosită pentru această misiune a fost pregătită în configurația Medium+ (4,2), adică va avea un satelit care încape într-un con de protecție cu diametrul maxim de 4 metri și două boostere suplimentare, cu combustibil solid, putând astfel urca până la 2.3 tone pe orbită geosincronă. Lansarea este programată pentru dimineața zilei de vineri, 19 august.

Delta IV în configurația Medium+ (4,2)
Delta IV în configurația Medium+ (4,2)

Un lansator chinezesc Changzheng 2D a lansat luni, 15 august, la ora 20:40, primul satelit dedicat testării comunicațiilor cuantice, denumit QUESS (Quantum Experiments at Space Scale) sau Mozi, după un filosof chinez din antichitate. Acesta a fost plasat pe o orbită joasă, la o altitudine de 500 de kilometri, și va fi folosit pentru a transmite chei cuantice între două stații de la sol situate la Beijing și Viena, chei folosite în protocoale noi de comunicații bazate pe fenomene cuantice. Mai multe detalii despre ce ar putea însemna noua eră a comunicațiilor cuantice și detalii privind fenomenele cuantice implicate, puteți citi într-un articol detaliat în numărul din septembrie al revistei Știință și Tehnică. Lansarea de luni a avut loc de la centrul spațial chinezesc din Jiuquan.

NASA a confirmat că Rusia se gândește să-și reducă echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale. În prezent, pe SSI există în permanență trei astronauți din Rusia, dar numărul lor ar putea scădea în viitor la doi, după reducerea semnificativă a bugetului alocat agenției spațiale rusești (aflat în prezent la o valoare de 10 ori mai mică decât bugetul NASA). Problemele financiare se vor accentua pentru Roscosmos anul viitor, când SUA va începe să folosească infrastructura privată pentru a lansa astronauți în spațiu, la bordul capsulelor Dragon (SpaceX) și CST-100 (Boeing) și își va reduce la minimum dependența de capsulele rusești Soyuz folosite în prezent.

Până atunci, echipajul stației spațiale se pregătește pentru o nouă activitate extravehiculară vineri, pentru a monta International Docking Adapter (IDA), un adaptor transportat de ultimul zbor SpaceX, și care urmează să fie atașat modulului american Harmony. Acesta va permite andocarea viitoarelor vehicule spațiale cu echipaj. Este al doilea astfel de adaptor lansat, precedentul fiind pierdut vara trecută, în ultimul eșec al unei rachete Falcon 9. Jeff Williams și Kate Rubins vor ieși în afara stației, pentru a manipula adaptorul și a efectua conexiunile necesare între acesta și sistemele stației. NASA TV va transmite în direct această operațiune, care nu este programată să dureze mai mult de 6 ore și jumătate.

Andocare problematică pentru Progress MS

O versiune îmbunătățită a navei cargo Progress a fost lansată spre Stația Spațială Internațională în 21 decembrie 2015 de la cosmodromul rusesc de la Baikonur. Este cel mai longeviv și de încredere vehicul folosit pentru aprovizionarea SSI (primul a fost lansat în 1978), putând transporta peste 2.3 tone de echipamente, alimente, apă, oxigen, instrumente științifice, experimente sau obiecte personale personalului aflat pe orbită. Și o face o dată la fiecare trei luni de zile, la SSI aflându-se de obicei în permanență două vehicule Progress andocate.

Detalii →

Changzheng-7 se pregătește de lansare

China se află în plin proces de restructurare a operațiunilor care țin de explorarea spațiului cosmic. Changzheng-6, un lansator de calibru ușor, a fost testat cu succes anul trecut. Astăzi pe rampa de lansare de la noul cosmodrom din Wenchang se află pentru prima dată un vehicul de clasă medie, Changzheng-7, care urmează să devină principalul lansator asiatic.

Aceste noi lansatoare sunt dezvoltate în ultimii ani și folosesc combustibili lichid mult mai ecologic decât versiunile precedente. Kerosenul (RP-1) și oxigen lichid, oferă nu doar condiții mai ecologice, dar sunt și mai performante, fiind combustibilul folosit și de lansatoarele Atlas V și Falcon 9. Changzheng 2, 3 și 4 vor fi în viitor retrase din uz, după ce mai noile Changzheng 5, 6 și 7 își vor dovedi fiabilitatea. De fapt, racheta Changzheng-7 aflată acum pe rampa de lansare va lansa și o variantă redusă a capsulei care va transporta viitori taikonauți în spațiu. Detalii →

Ariane 5 cu EchoStar și BRIsat

După mai multe amânări — cauzate inițial de o problemă tehnică, apoi de vremea nefavorabilă de la Kourou (Guiana Franceză) — o rachetă  Ariane 5 (în versiunea ECA) a plasat azi-noapte pe orbită doi sateliți de telecomunicații: EchoStar și BRIsat. A fost al 72-lea succes consecutiv pentru lansatorul european și cea mai grea încărcătură ridicată vreodată de Ariane 5 pe orbită de transfer geostaționar (GTO): 10730 kilograme (modulul european de aprovizionare al Stației Spațiale Internaționale cântărea peste 20 de tone, dar era urcat doar pe orbită joasă). A fost a 230-a lansare a unei rachete Ariane (din 1979), a 86-a a unei rachete Ariane 5, a 5-a în 2016 pentru Arianespace și a 3-a lansare Ariane 5 din 2016. Detalii →

Delta IV Heavy și NROL-37

După câteva amânări, Delta IV Heavy, cea mai puternică rachetă pe care o avem în prezent, este gata să lanseze unul dintre cei mai grei sateliți care au fost transportați vreodată pe orbită. Pentru că misiunea NROL-37 este una secretă, derulată pentru agenția National Reconnaissance Office (agenție fondată în 1961, dar despre a cărei existență s-a aflat abia în 1996), nu știm exact masa satelitului, dar știm că Delta IV Heavy poate lansa maximum 6760 kilograme direct pe orbită geosincronă. Și mai știm că Delta IV Heavy este folosită tocmai pentru astfel de misiuni, când masa satelitului este prea mare pentru alte rachete (Atlas V sau Delta IV). Detalii →